- zãbãúc
- adj. m., pl. zãbãúci; f. sg. zãbãúcã, pl. zãbãúce
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zăbăuc — ZĂBĂÚC, Ă. zăbăuci, ce, adj. Zăpăcit, aiurit, năuc. [var.: zăpăúc, ă adj.] – Contaminare între zăpăcit şi năuc. Trimis de spall, 14.03.2002. Sursa: DEX 98 ZĂBĂÚC adj. v. aiurit, buimac, buimăcit, de rutat, descumpănit, dezorientat, năuc, năucit … Dicționar Român
chiaraud — chiaraúd, ă, adj. (reg.) năuc, într o ureche, zăbăuc, chiarhuz, nebun; ameţit, beat, cherchelit. Trimis de blaurb, 04.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
chiarhuz — chiarhúz, ă, adj. (reg.) năuc, într o ureche, zăbăuc, chiaraud, nebun; ameţit, beat, cherchelit. Trimis de blaurb, 04.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
zuz — ZUZ, Ă, zuzi, e, adj. Buimac, năuc, zăbăuc, zăpăcit. (din zuzui) Trimis de tavi, 20.03.2008. Sursa: DER … Dicționar Român
zăpăcit — ZĂPĂCÍT, Ă, zăpăciţi, te, adj. (Adesea substantivat) Tulburat la minte; buimăcit, năucit, fâstâcit. ♦ Zvăpăiat, neastâmpărat, zvânturat. – v. zăpăci. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Zăpăcit ≠ dezmeticit Trimis de siveco, 03.08.2004 … Dicționar Român
zăpăuc — ZĂPĂÚC, Ă adj. v. zăbăuc. Trimis de valeriu, 28.09.2008. Sursa: DEX 98 … Dicționar Român